Cea de-a VI-a ediție a festivalului va avea ca temă pagini ale universului aviației românești.
Astfel, personalitatea Smarandrei Brăescu, cea căreia România îi dedică acest an, la 90 de ani de la recordul Mondial la parașutism, la data de 19 mai 1932, va fi una dintre inspiratiile artistilor sculpturii cu drujba.
Smaranda Brăescu, recunoscută nu doar în țară sau în Europa, ci și peste Ocean, a fost propusă pentru a fi sportiva mondială a anului 1932. Americanii au îndrăgit-o de la primul salt, au primit-o la școala lor de pilotaj, fiind primul pilot străin care a obținut un brevet american de pilot. Deși ar fi putut să stea în siguranță în perioada războiului, a ales să zboare pentru țara ei, înrolându-se ca pilot militar în „Escadrila Albă”, riscându-și viața pentru salvarea celor răniți.
A parcurs mai multe perioade istorice: regele a decorat-o, comuniștii au condamnat-o, aviatorii și parașutiștii români din toate timpurile au venerat-o.
Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez și un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore și 10 minute, străbătând distanța de 1100 km, între Roma și Tripoli. În același an 1932, la 19 mai, devine campioană mondială la parașutism, în urma unui salt realizat cu o parașută de construcție românească, de la înălțimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute, acest record fiind depășit cu doar câțiva metri, abia peste 20 de ani. Recordul său a fost omologat de aeroclubul din Washington. Recordul precedent, deținut de un american, fusese de 7233 de metri.
A fost una din puținii instructori de parașutiști militari. A activat ca instructoare la Batalionul 1 de parașutiști de la Băneasa.
Povestea ceasului ‘Săgeata Orientului’, cea de-a doua temă a festivalului, adusă la lumină de către Ion Schiau, Albini Prassa, este o ediție limitată Tissot Heritage Navigator, la 100 de ani de la semnarea acordului ce punea bazele primei companii aeriene transcontinentale. O poveste despre curaj, despre îndrăzneală, despre viziune, un capitol memorabil și inspirațional al istoriei antreprenoriatului românesc.
Încă de la începutul secolului XX, România a produs un număr impresionant de pionieri ai aerului, precum Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, ce au pus țara pe harta mondială a aviației.
Primul zbor comercial internațional de noapte a fost efectuat cu success de Săgeata Orientului în Franța, iar la scurt timp după, în România.
Ceasul ‘Săgeata Orientului’ este primul care așează Bucureștiul pe cadran, reprezentând fusul orar pentru GMT+2, alături de Paris și Istanbul.
Dat fiind faptul că una dintre menirile acestui festival este educația, prin artă, a tinerei generații, vom invita în cele șapte zile din luna iulie elevi și studenți din zona noastră, pe lângă antreprenori și personalități, care să poată urmări aceste momente unice de creație și de readucere aminte a momentelor din istoria României cu care cu toții ne mândrim.
