Am venit în România în calitate de CEO al Garanti Bank în urmă cu aproape cinci ani. Să numesc această țară ca fiind doar locul în care lucrez ar fi prea puţin. Ȋn tot acest timp am ajuns să apreciez cultura complexă și fascinantă a României, oamenii muncitori și foarte primitori de aici, dar și peisajele țării.
Ȋn timpul călătoriilor de afaceri, am avut privilegiul de a descoperi mai multe zone, si de a observa obiceiurile și accentele diferite ale oamenilor, îmbogățindu-mi astfel nivelul de cunoștințe și curiozități despre România.
Ar fi greu să compar zonele între ele, dar dacă ar fi să aleg o destinație preferată, aș spune Bucovina sau Maramureș. Un drum cu Mocănița, de exemplu, a fost pentru mine o experiență fascinantă, așa cum cred că ar fi o călătorie în timp – după ce treci de stația de tren Vișeu, rămâi fără semnal la telefon și orice formă de contact cu lumea modernă se pierde, iar peisajul dimprejurul căii ferate îți taie respirația.
Pentru cineva care trăiește în era tehnologiei care se transformă rapid, care pune accent pe rapiditate în viața profesională, care călătorește des cu avionul, această parte a României și această experiență, în mod particular, m-au făcut să mă destind. Sunt convins că românii cunosc bine zona, de aceea i-aș invita pe toți expații care locuiesc aici să facă o plimbare cu Mocănița. Cu siguranță nu vor regreta.
The Mocănița train, in the eyes of an expat banker
Ufuk Tandogan, CEO Garanti Bank România
I came to Romania, as CEO of Garanti Bank, almost five years ago now. To just name it the place where I work is an understatement. In this timeframe I came to appreciate the country's complex and fascinating culture, its hard working and warm hearted people, as well as its landscapes.
During my business travels, I have had the privilege of discovering all the country's areas, experience people's different customs and accents and expand my knowledge and curiosity about Romania.
It is hard to make comparisons, but if I would have to name a favourite destination, on top of my list would be Bucovina sau Maramureș. A trip with the Mocănița train, for example, is as fascinating as a journey back in time would most probably be – after leaving Viseu train station, you are left with no cell phone signal, any contact with the modern times seems to be lost, and the scenery across the path is breathtaking.
For someone who lives in a fast moving technological environment, who puts emphasis on the idea of speed in their everyday professional life, who often travels by plane, this part of Romania and this particular experience has always had an unwinding effect on me. I am convinced that native Romanians already know this, so I extend an invitation to all expats living here: make sure you go for a ride on the Mocănița train. You will surely not regret it.